PseudoNeoPostModernism

Dupa un examen de 8 ore, poate chiar putin peste, am ajuns la concluzia ca e cazul sa ma rasplatesc pentru efortul depus si sa ma folosesc de pliantul FruFru abandonat la usa mea acum cateva luni bune. Intrebarea e insa, de ce mi-au lasat oamenii de la Frufru pliant la usa daca nici macar nu ma aflu in zona de acoperire? Dupa ce m-am delectat cu descrierile pastelor, salatelor, supelor, deserturilor si toate cele, am descoperit cu stupoare ca ma invitau pe site-ul lor, sa verific daca ma incadrez in aria de livrari. Indata am intrat si dezamagita nu imi regaseam cartierul pe harta, nici macar pe departe, cea mai apropiata zona fiind Romana.

Si pentru ca masochismul nu are limite, am mai citit si peste tot pe net despre Frufru si toata lumea zice ca sunt cele mai bune paste!

Este atunci cand stii ca acel ceva ce te macina in fiecare secunda este ideea ca iar vei avea restante.

Este perioada in care studentii nu mai scriu pe blog.

Daca scriu pe blog, scriu despre sesiune.

Daca scriu despre sesiune, nimeni nu va fi interesat, fie pentru ca au sesiunea proprie fie pentru ca le-au avut deja pe toate.

Este atunci cand taximetristii isi imagineaza ca in momentul in care te urci disperat la 7:39 in masina lor gesticuland, transpirand si rugandu-te sa ajunga cat mai repede, mai mult ca sigur ca ai examen.

Suta la suta sigur ca ai intarziat.

Este atunci cand te rogi ca picaturile de sudoare ce ti se preling pe fata in timpul examenului sa nu iti picure pe plansa.

Este atunci cand ai cel putin 2 doze de Red Bull in frigider.

Este atunci cand devii imun la cafea.

Este atunci cand ai uitat complet ca mai exista alte persoane in afara de tine, profesor si asistentii supraveghetori la x materii.

Se intampla des sa ii si visezi.

Si sa te trezesti urland si asudat la ora 4:34.

Este atunci cand iti faci o lista de prioritati si un program de invatat.

Pe care niciodata nu reusesti sa ti-l respecti.

Te bucuri in secret de acest lucru.

In dimineata examenului regreti ca te-ai bucurat.

Sesiunea este atunci cand crezi ca ai tot timpul din lume.

Pe care de fapt nu il ai.

N-ai nici macar o sutime.

Acestea fiind spuse… let the games begin.