Cand vine vorba de sentimente nici o situatie nu poate sta sub control. Desi prin auto-disciplinare, reprimare si toate cele, nu trebuie sa simti ceva daca nu vrei; problema apare atunci cand stii ca nu ar trebui si totusi iti permiti sa vrei. Iti spui pret de cateva momente ca nu ar trebui sa te atasezi, te crezi, iti inhibi instinctul de a o face si apoi uiti, in betia momentului de care te bucuri, de motivele pentru care o faci. Si iti spui apoi ca de ce sa nu iti oferi ocazia de a simti ceva mai mult, la fel cum mananci o ciocolata intreaga chiar daca apoi de vor ingrozi cele 5000 de calorii continute. De ce sa nu te rasfeti?
Pentru ca nu are sens. Simplu spus, pentru ca este absolut inutil in perspectiva. Imi pare rau ca prin lasarea situatiei sa escaleze poate am facut rau nu numai mie dar si altcuiva. Dar hei, things work out in the end, and if they haven’t it means it’s not the end. 
In alta ordine de idei ar trebui sa scriu mai mult pe blog, desi cum i-am mai explicat cuiva la un moment dat cand scrii prea mult lumea incepe sa stie prea multe despre tine, ceea ce mi-am dat seama ca nu este in totalitate un lucru benefic. E mai satisfacator la un anumit nivel sa ai o farama de viata personala, lucruri pe care sa le tii pentru tine, sa stii ca sunt ale tale si ale nimanui altcuiva. In afara de asta nu prea am lucruri importante cu care sa ma laud; same shit different day cu exceptia evenimentelor metionate in intrarile anterioare. Ascult Buffalo Springfield – For What It’s Worth, o piesa absolut geniala, si putin cam prea mult Fatboy Slim(Demons,That Old Pair of Jeans,Don’t Let the Man Get You Down). Beau in continuare Lipton de piersici si mananc spaghetti singura desi mi-ar fi placut putina companie. Miercuri se pare ca plec la Sfantu Gheorghe sa prind festivalul de film Anonimul, la care tot vreau sa ajung de anul trecut, iar pe 29 August ma voi muta pe litoralul grecesc timp de 2 saptamani. O luna absolut plina, and my life has just begun. Mi-am schimbat din nou cercelul din rook pentru ca celalalt era mult prea mare si ostentativ si am dat 11,5 RON pe el, la naiba. Am baut o cafea si o apa plata si mi-am luat doua bratari. Cheltuiesc bani in prostie, sunt un parazit. It’s a phase. Ar trebui sa ma apuc iar de pictat si eventual sa-mi mai cumpar materiale (iar bani!) sau macar sa citesc. Recomandari anyone? Si vreau inapoi la mare. Si vreau sa nu se mai termine. Play that funky music, white boy!
